Date contact
Hram: Sf. Ioan Botezătorul şi Sf. Mare, Mucenic Haralambie
Adresa: Calea Moşilor, nr. 257, sector 2, București
Email: sfioanmosi@protopopiatul2capitala.ro
Website: http://sfantul-ioan-mosi.wixsite.com/biserica
Istoric
Biserica parohială Sfântul Ioan – Moşi cu adresa în calea Moşilor nr. 257, conform pisaniei păstrată în original la intrarea bisericii a fost zidită în anul mântuirii 1807, ctitorii acestui sfânt locaş fiind doi enoriaşi, dintre care unul era grădinar Ioan Grădinarul şi celălalt brutar Ioan Jimblaru, acestora alăturându-se şi alţi credincioşi.
Forma actuală, de cruce, în stil curat ortodox, biserica a dobândit-o în anul 1868, prima Sfântă Liturghie fiind săvârşită în data de 22 martie 1870.
De-a lungul timpului, datorită vitregiilor vremii, s-au făcut mai multe lucrări de renovare şi zidire, dintre cele mai importante notând pe cea din anul 1926, respectiv anul 1942 când s-au făcut ample lucrări de consolidare şi zidărie ca urmare a stricăciunilor provocate de cutremurul din anul 1940.
Astfel, în anul 1942 pe lângă lucrările capitale de consolidare şi zidărie efectuate s-a adăugat şi un pridvor susţinut de patru coloane rotunde, în prezent acesta fiind închis cu geam înrămat. Tot în anul 1942 s-au executat două centuri de beton armat de jur-împrejurul bisericii, iar în cafas a fost înlocuită podeau de lemn de stejar cu planşeu de beton armat.
Pictura originală a fost realizată în stil renascentrist de pictorul Gheorghe Tătărăscu şi a fost curăţată cu sprijinul credincioşilor în anii1923, 1942 şi 1961.
De asemenea, menţionăm că între anii 1998 şi 1999 ansamblul pictural al bisericii a fost curăţat încă odată redobândindu-şi în felul acesta frumuseţea originală, iar cafasul a fost îmbogăţit cu picturi pentru prima dată aşa cum reiese din cele două înscrisuri din pronaos de pe peretele din dreapta de la intrare.
Icoanele de pe catapeteasmă au fost realizate în stil renascentrist, iar unele dintre ele au fost îmbrăcate în argint.
Biserica are o bibliotecă parohială care cuprinde un fond de carte veche, unele dintre acestea datând de mai bine de 200 de ani.
Scriitorul Camil Petrescu în biografia dramatică cronologică Bălcescu menţionează că de la această biserică s-a tras semnalul pentru revoluţia de la 1848 în Ţara Românească prin tragerea clopotelor.
Între anii 2009-2010 biserica a fost utilată cu mai multe podoabe şi odoare precum şi cu aparatură specială de sonorizare şi aer condiţionat.
Nu este declarată monument istoric.