Parohia Popa Chiţu

Istoric

Biserica “Popa Chiţu” din Bucureşti, Str. Logofăt Luca Stroici Nr. 33, Sector 2, s-a zidit din temelie în anul 1813 prin strădania preotu­lui Grigore Chiţu, cu sprijinul breslei cavafilor pe locul unei alte biserici mai mici, demolată în urma cutremurului din anul 1802. La con­strucţia bisericii au participat alături de preotul Grigore, preoţii Muşat şi Stoica impreună cu di­aconul Petre.

Biserica a avut mai multe hramuri, păstrându-se în prezent hramul “ Sfântul Grigore Teologul ”.

Actuala biserică se află pe locul unui vechi cimi­tir despre care nu se mai ştie nimic, şi era men­ţionat ca o gradină mare a bisericii în care se în­gropau morţi, a căror oseminte se descoperă şi astăzi. Biserica veche era indreptată cu faţa spre miazăzi, spre strada principală, iar biserica nouă s-a zidit cu faţa spre apus, după rânduială.

Curtea bisericii măsoara o suprafaţă de 900 mp, biserica aflându-se în mijlocul rotondei care o inconjoară, spaţiul curţii fiind delimitat de stradă printr-o împrejmuire din gard şi trotua­rul public. Strada care inconjoară biserica pleacă din strada principală, actuala “Maria Rosetti”, şi mergea spre nord până la actuala stradă a “Viitorului”. Biserica “Popa Chiţu” mai deţine şi terenurile de pe partea opusa a străzii ce o în­conjoară, pe unul din terenuri fiind construite două case parohiale, celălalt teren aflându-se în prezent în litigiu.

Biserica “Popa Chiţu” avea iniţial o singură tur­lă în faţa catapetesmei dar, în urma cutremu­rului din 1838 şi datorită uzurii anilor, în anul 1879 biserica a fost renovată de preotul Ion Niculescu, adăugându-i-se cea de-a doua turlă clopotniţă la intrare. Totodată au fost îmbrăcate în argint icoanele impărăteşti şi s-a mărit biseri­ca cu înca trei metri înspre intrare.

După 55 de ani, preotul Alexandru Nicoreanu reface din nou biserica, afirmând ca a găsit-o într-o “adevarată ruină şi paragină “. Ctitotrul principal a fost Dumitru Nestor, preşedintele “droghiştilor ”, care a contribuit la refacerea bi­sericii în cinstea şi amintirea soţiei sale Steliana.

Cele mai importante lucrări şi realizări ale bi­sericii au fost făcute între anii 1935 – 1940: pictura în frescă cu sfinţi în medalion şi tablo­uri cu scene din viaţa Mântuitorului, realiza­tă de pictorul Iosif Keber, ajutat de colegii săi Hermineanu şi Niţulescu; pardoseala unică in klein -mozaic, catapeteasma cu sculpturi şi ornamente deosebite, vitralii la ferestrele mari, lambriul de marmură în pronaos. Toate acestea s-au făcut după ce tencuiala interioară şi exte­rioară a fost dată jos şi refacută total. În partea exterioară a bisericii s-au executat 91 de ocni­ţe sub streaşină, în care ulterior au fost aplicate picturi ale Sfinţilor, în partea din faţă pictându-se icoanele Maicii Domnului, Sf. Spiridon şi Sf. Nicolae. În faţa bisericii s-a adăugat un fru­mos pridvor susţinut de şase coloane cilindrice şi cinci arcade.

În anii 1975 – 1980, biserica a fost din nou re­novată complet interior, exterior, din cauza a incă două cutremure care şi-au lăsat amprenta asupra ei. Sistemul de evacuare nu mai funcţio­na şi igrasia se ridicase peste doi metri, mai ales în interior. Pictura în frescă a fost refacută de autorul ei din 1935, Iosif Keber; s-a adăugat pe faţade o friză continua cu 91 de ocniţe pictate cu icoane de sfinţi (acoperite cu sticlă). S-au fa­cut deasmenea lucrări capitale la instalatia elec­trică, Sfântul Altar, Sfânta Masă, Sfânta Cruce, adăugându-se un jilţ arhieresc şi sase strane pentru preoţi. La data de 19 octombrie 1980, alături de Prea Sfinţitul Episcop Vicar Vasile Târgovişteanul, cu aprobarea Prea Fericitului Patriarh Iustin al României, au participat aproa­pe o mie de credincioşi la târnosirea bisericii, prin osteneala preotului Vasile Daia.

Aşa cum arată în prezent, biserica este incăpă­toare (23,5×7,5m), cu un plan treflat, abside circulare evazate şi o turlă Pantocrator, peste naos. Din bolta în leagăn care acoperă pronao­sul se dezvoltă o cupolă turtită. Peste vestibul se află cafasul, la care se ajunge pe o scară îmbrăca­tă în marmură roşie, iar deasupra acestuia se ri­dică turnul -clopotniţa. Ambele turle au la bază un plan octagonal, fiind tencuite şi profilate.

În faţa bisericii, pe faţada vestică, încheiată cu fronton, este adăugat un pridvor deschis pe în­alţimea celor trei arcade sprijinite pe coloane de zidărie pictate, ridicate pe piedestale de în­alţimea soclului. Postamentele sunt îmbrăcate în prezent în piatră naturală. Faţada a fost fru­mos ornamentată, cu motive florale între arcele pridvorului, sub cornisa generală şi cea a turle­lor. Ferestrele bisericii sunt mari, terminate se­micircular, cu un ancadrament ce se ridică până la inălţimea frizei. Pictura interioară este realiza­tă în panouri cu scene din viaţa Mântuitorului, conturate în culori calde, palide, predominând ocrul.

Biserica a avut în total 5 hramuri care s-au schimbat în urma restaurărilor care s-au fa­cut în urma cutremurelor şi a deteriorărilor, după aprecierile preoţilor care au slujit biserica la acele vremuri: “Sf. Grigore Teologul”, “Sf. Arhangheli” si “Adormirea Maicii Domnului”. În prezent, se păstrează hramul “Sf. Grigore Teologul” ca hram principal, şi “Adormirea Maicii Domnului” ca al doilea hram al bisericii.

În trecut, biserica a purtat o perioadă de timp denumirea de “Popa Petre”, datorită diaconului Petre care a colaborat la construcţia ei cu pre­otul Grigore Chiţu, denumirea de baza rămâ­nând “Popa Chiţu”.

În prezent, slujeşte părintele paroh pr. Ormenisan Iacob, sub îndrumarea căruia se fac importante lucrări de reparaţii şi înfrumuseţare a sfântului lăcaş şi a anexelor sale: astfel a fost spălată pictura afumată de fumul de la lumâ­nări, s-a introdus instalaţia de încălzire centrală proprie cu gaze, eliminându-se igrasia din pe­reţi. De asemenea s-au făcut lucrări de reparaţii importante la casa parohială precum: refacerea totală a acoperişului, modernizare interioară şi exterioară, introducerea instalaţiei de încălzire centrală.

În continuare sunt necesare lucrări de reparaţii la faţada bisericii, îndeosebi la turle şi ancadra­mente precum şi refacerea clopotniţei.

Activităţile social -filantropice se derulează prin biserică şi constau în împărţirea de bunuri şi ali­mente colectate de la credincioşi.

Parohia “Popa Chiţu” este compusă în majori­tate din credincioşi vârstnici.