Date contact
Hram: Sfintii Arhangheli, Sfantui lerarh Nicolae
Adresa: Str. Mantuleasa, nr. 20, sector 2, Bucuresti
Email: mantuleasa@protopopiatul2capitala.ro
Nr. Tel. 0744.980.383 (Pr. paroh Vasile Bălțătescu)
Istoric
Situata pe strada Mantuleasa (facuta celebra de Mircea Eliade prin nuvela cu acelasi nume) Biserica Mantuleasa este unul dintre cele mat vechi lacasuri de cult din Bucuresti, fiind inaltata de negustori cu avere si cu dragoste de Dumnezeu, mai precis, de jupanesele Maria si Stanca, sora si sotia jupanului Manta Cupetu pe vremea domnitorului Grigore Ghica, la 1734.
Biserica este zidita in stilul arhitectonic Brancovenesc, in forrna de cruce, cu altar, naos unit cu pronaosul, pridvor sprijinit pe patru stalpi cilindrici de piatra si turia care serveste drept clopotnita, situata deasupra zidului despartitor dintre pronaos si pridvor.
Nu se cunosc numele mesterilor care au pus inceput si capat acestui lacas dar se stiu numele ctitorilor, deoarece in pisania incadrata deasupra usilor de la intrare se poate citi: ,,Aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Biserica, unde se cinsteste Hramul Sfintilor Ingeri Mihail si Gavril, este facuta din temelie de jupaneasa Maria, sora lui jupan Mama Cupetu si de jupaneasa Stanca si s-a facut in zilele lui Grigore Ghica V in luna lui septembrie 1734.”
Biserica a pastrat putin din pictura ei exterioara — inflorituri decorative executate in rosu, albastru si galben auriu — si anume vreji de acant, palmete si motive florale care o apropie de Manastirea Horezu a lui Constanrin Brancoveanu, al carei model, preluat de numeroase manastiri din Oltenia, a creat un stil national.
Pictura peretilor pare a rezuma un model mat itins de care s-a servit pictorul, ceea ce explica aparitia Cinei celei de Taina si a Inaltarii Sfintei Cruci alaturi de scene inspirate din activitatea Mantuitorului inainte de Patimi. Printre Apostoli, Episcopi si Sfinti Diaconi, care impodobesc peretii hemiciclului, este pictat si Sfantul Diacon Amun, care apare rareori, si niciodata inainte de sfarsitul secolului XVII, in Tara Romaneasca si Moldova.
O particularitate rara de ordin iconografic este pictarea Mantuitorului la dreapta ,,bunului talhar” in Paradis, in planul al doilea, in spatele Patriarhilor Avram, lacov si Isac, din marea scena a Judecatii de Apoi. Tot la capitolul particularitati se remarca si pictarea in pridvor a unei ,,hore de doamne si domnite”, motiv rar intalnit in pictura bisericeasca, fapt remarcat si de marele savant Nicolae lorga ce a studiat in mai multe randuri aceasta biserica.
Restaurarea bisericii s-a facut intre anii 1924 si 1930, prilej cu care s-a inlaturat a doua turla, adaugata in decursul vremii de ravna credinciosilor, dar care strica aspectul brancovenesc al intregului edificiu; s-a adaugat un catafas pentru cor si s-a inlaturat amvonul, considerat un adaos inutil. Totodata, constatandu-se ca pictura de la acea data o acopera pe cea originala, s-a trecut la spalarea intregii picturi, ramanand pana in ziua de azi pictura originala, executata in fresca bizantina, ce formeaza in continuare obiect de admiratie pentru credinciosi.
Numele celor care cu ravna si dragoste de Dumnezeu au ostenit in acest scop au fost trecute in cea de-a doua pisanie, in care se poate citi: ,,Aceasta Sfanta Biserica, zidita in anul mantuirii 1734, in cursul vremilor suferind rnulte schimbari si stricaciuni a fost restaurata in vechea sa infatisare, in rastimpul anilor 1924-1930, in zilele de domnie ale regilor Ferdinand I si Carol II, Patriarh al Romaniei fiind D.D. Rr. Miron Cristea, paroh al bisericii pr. Iconom N. Marinescu – Frasinei; epitropi domnii Vladescu Olt, Gh. lonescu—Sisesti, B. Mangaru; consilieri parohiali: domnii Romulus Voinescu, I. Vasilescu —Valgan, col. H. lorca, Al. R. Protopopescu, D. R. loanitescu, ing. G. Mihailescu, D. Boroianu, N. Besnea, Dima Miculescu si M. Stoicescu, arhitect restaurator N. Zane, pictor restaurator Paul Molda”.
Partea de rasarit a curtii bisericii a servit in vremuri indepartate si ca cimitir, fapt dovedit de cele cateva pietre funerare si inscriptii ramase.
O istorie deosebira are si clopotul bisericii care este construit din otelul capturat de armata romana in primul razboi mondial, dupa cum rezulta din inscriptia aflata pe exteriorul sau:
,,Acest clopot s-a facut cu ajutorul enoriasilor din material capturat de armata romana in luptele cu ungurii la Tisa cand s-a ocupat si Budapesta in anul 1919″.,. 1920 August 15″.
Aflata pe lista monumentelor istorice biserica a suferit multe stricaciuni datorita atat trecerii timpului cat mai ales cutremurelor, astfel ca incepand cu anul 2005 se realizeaza lucrari de consolidare si restaurare ce vizeaza atat structura de rezistenta, cat si pictura interioara si exterioara.
Activitati social – filantropice
In cadrul bisericii se desfasoara o activitate misionara intensa, concretizata prin intalniri regulate ale tinerilor, sprijinirea celor nevoiasi si organizarea de concerte de colinde, cu ajutorul studentilor de la Facultatea de Teologie Pastorala din cadrul Universitatii din Bucuresti, in ajunul marilor Praznice ale Nasterii si Invierii Domnului.