Parohia Popa Nan

Popa Nan

Date de contact

Hram: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Adormirea Maicii Domnului

Adresa: Strada Popa Nan, nr. 47 A, Sectorul 2, București

Email:popanan@protopopiatul2capitala.ro

 

web-page-separatorIstoric

În anul 1719, Mitopolia Bucureştilor trimite pe tânărul Popa Nan să înfiinţeze o parohie nouă în partea de nord-est a Bucureştilor, în „Plasa Târgului din afară”, la una din cele treispreze­ce bariere prin care se putea intra în oraş, aco­lo unde livezile de duzi, de cireşi, de vişini şi de caişi adunaseră o mână de oameni muncitori, care se ocupau cu creşterea viermilor de măta­se şi cu comerţul fructelor. Aici se găseau vreo nouăzeci de case „cu întinse livezi, maidanuri şi gropi de nisip”. Popa Nan, ajutat „cu strânsură de la credincioşi şi din economiile lui”, pune te­melia unei biserici mici, cu o turlă, şi o înveleş­te cu şindrilă. Biserica avea următoarea pisanie: „Acestă sf(ântă) şi dumnezeiască biserică sa-u zidit din temelie la anul 1719, cu toate cele tre­buincioase la înfrumuseţarea ei, de repausaţi(i) întru fericire şi anume: Ruse, Ecaterina, Manole, Marula şi Nanu preotu”.

Curtea o îngădeşte cu gad şi mai apoi cu ulucă.

În starea aceasta a durat până în 1802, când, în­cepând să se ruineze, jupân Dincă Mălăeru o re­pară, o împodobeşte din nou şi o pardoseşte cu piatră în locul cărămizilor ce se măcinaseră.

În anul 1845 i s-a făcut o a doua reparaţie de către epitropii bisericii Costache Cunescu şi Tache Croitoru, care, văzând creşterea număru­lui credincioşilor, măresc biserica prelungind-o cu un antreu de lemn.

În anul 1860, epitropul Tache Anghelescu dă­râmă o parte din bolţile de zid şi face o a doua turlă, o mai lungeşte cu patru stânjeni şi, în lo­cul şindrilei care se stricase, o înveleşte cu tablă albă.

În anul 1910, în noaptea Sfântului Ilie, bise­ricuţa veche a lui Popa Nan, roasă de dintele vremii şi împovărată de îmbunătăţirile pa care, în curgerea timpului, evlavia credincioşilor le adăugaseră, s-a prăbuşit singură la pământ. În toamna aceluiaşi an, 1910, părintele Ioan Georgescu, tânăr de 37 de ani, ajutat de o mână de credincioşi, printre care vrednicii de pomenire negustor Niţă-Niculescu Berechet şi Anghel N. Postenicu, pune temelia noii bise­rici Popa Nan, după planurile vestitului arhi­tect Cristofi Cerchez.

Înfruntând mari greutăţi, pe vreme de război şi sub ocupaţie străină, biserica a fost termina­tă abia în anul 1918, iar în noiembrie, acelaşi an, a fost sfinţită de arhiereul Platon Ciosu, Vicarul Sfintei Mitropolii.

Biserica a fost pictată în tempera în anii 1918-1920, de pictorul Vasile Geogescu.

Elegantă şi mândră, biserica Popa Nan îşi înal­ţă semeţ cele două turle, care domină cartierul cu acelaşi nume.

Clădirea cuprinde: un pridvor, pronaosul, nao­sul, lărgit spre nord şi sud prin sânuri semicir­culare şi o absidă (a altarului), flancată de două absidiole (proscomidia şi ieşirea din altar).

Pridvorul larg este sprijinit pe opt coloane cu capitelurile decorate în frunză de acant, legate între ele prin arcuri semicirculare.

Pronaosul este acoperit cu o boltă semicirculară şi are cafas. Pe peretele dinspre apus, la dreap­ta intrării, sunt pictaţi Mitropolitul Conon Arămescu-Donici, preotul Ioan Georgescu, Niţă Niculescu Berechet şi Anghel N. Postelnicu. Pe pereţii dinspre nord şi sud, pe două plăci, sunt trecute numele donatorilor.

Naosul este spaţios şi înalt. Patru arcuri mari se­micirculare sprijină, prin intermediul pandan­tivilor, după sistemul bizantin, cilindul turlei mari a bisericii. Tâmpla este bogat sculptată şi acoperită cu stucatură aurită.

Faţadele tencuite ale edificiului sunt împărţite în două registre de tradiţionalul brâu în relief, care încinge întreaga biserică.

În anul 1924 s-a introdus iluminatul electric, în 1960 biserica a fost reparată în exterior, iar în anul 1964 s-au introdus gaze naturale. Alte îm­bunătăţiri s-au făcut în anul 1970.

Dintre preoţii slujitori se desprinde figura cti­torului Ioan (Ionică) Georgescu, protopop al capitalei, şi profesor de muzică la şcoala de cân­tăreţi. Alţi preoţi slujitori au fost Pavel Florea, Gheorghe Diculescu, Irinel Apostolescu şi Atanasie Bratu. Între stricăciunile produse de vreme, cea mai însemnată a fost cauzată de cutremurul din 1977, când turla principală a căzut în interiorul bisericii, pictura fiind deteriorată în proporţie de 80%. În tragicele condiţii ale momentului, reconstrucţia turlei şi reparaţia generală a bise­ricii a fost demarată de către noul preot paroh Victor Frangulea, abia după doi ani. Politica de demolări şi „sistematizare” a făcut ca operaţiu­nile de refacere – consolidarea zidurilor, recon­strucţia turlelor învelirea acoperişului, precun şi refaccerea picturii în tehnica frescă, de către prof. Mihai Bogdan Mociulschi, să se înche­ie abia după un deceniu de mari eforturi, în anul 1989. Cheltuielile au fost susţinute atât de mâna darnică a enoriaşilor, de unele paro­hii bucureştene, cât şi cu sprijinul Patriarhului Teoctist, care pe 29 octombrie 1989, a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii.

În ultimii ani s-a realizat o instalaţie nouă de încălzire centrală, placarea cu marmură a par­doselii, precum şi alte modernizări şi îmbună­tăţiri importante: instalaţie electrică modernă, mobilier nou în Sf. Altar – din lemn de stejar -, placarea scărilor cu granit, uşile de la intra­re, o nouă învelitoare dun tablă de zinc etc, prin eforturi proprii şi cu ajutorul Primăriei Sectorului 2.

Activităţi social-filantropice şi misionar pastorale

Biserica Popa-Nan oferă ajutor periodic persoa­nelor şi familiilor nevoiaşe care sunt prezente la sfintele slujbe.

În cadrul bisericii, Sfânta Liturghie este trans­pusăîn limbaj mimico-gestual, pentru credin­cioşii cu deficienţe auditive, fiind unul dintre puţinele lăcaşe din Bucureşti în care aceştia îşi pot afla alinarea sufletească pri participarea la dumnezeieştile slujbe.

Biserica are o strânsă colaborare cu Şcoala pen­tru copii cu deficienţe de vedere din strada Austrului, cu Şcoala nr. 52 Iancului şi cu Şcoala Anastasia Popescu.

În biserică există un cor mixt format din tineri elevi şi studenţi ai parohiei şi ni numai. Astfel se continuă tradiţia acestei biserici care, încă de la ctitorirea ei de către Pr. Ioan Georgescu, a avut un cor bisericesc.

Anual sunt organizate excursii şi pelerinaje cu enoriaşii, corul şi tinerii din parohie în ţară, cu scopuri cultural misionare.

 

Back to Top