Category Archives: Pelerinaje

Parohia Andronache -Pelerinaj în Dobrogea

Cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii noiembrie, 50 de enoriași ai Parohiei „Sf. Gheorghe” Andronache, au luat parte la un pelerinaj, la trei dintre mănăstirile Dobrogei, cu dorința de a păși pe urmele „celui dintâi chemat”, Sf. Apostol Andrei.

În colaborare cu Agenția de turism Basilica, a Patriahiei Române, însoțiți de cei doi preoți slujitori ai bisericii, Nicolae Dumitrașcu și Ioan Pantilimonescu, enoriașii Parohiei „Sf. Gheorghe” Andronache, au plecat la drum, cu mult entuziasm și determinare, deși vremea se artăra oarecum potrivnică unui pelerinaj – ploua torențial.     După patru ore de mers cu autocarul, aceștia  au ajuns la primul obiectiv – Mănăstirea Peștera Sf. Ap. Andrei. Și pentru că ploaia s-a oprit și soarele a zâmbit timid de după nori, pelerinii s-au putut închina și ruga în voie, atât în peștera unde se crede că a locuit fratele Sf. Ap. Petru, pe perioada cât a propovăduit în Schiția Mică (Dobrogea de azi), cât și la celelalte două biserici ale mănăstirii.

Cea de-a două oprire s-a făcut la o mănăstire nou construită, Lipnița, închinată Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Mc. Dasie (20 noiembrie). După ce s-au închinat și s-au rugat în fața sfinelor icoane și a sfintelor moaște, pelerinii au ascultat cu interes relatările maicii-ghid referitoare la istoricul mănăstirii și totodată au primit și cuvânt de folos duhovnicesc.

Ultimul obiectiv al pelerinajului a fost Mănăstirea Dervent, o mai veche vatră monahală din acest ținut, construită pe locul muceniciei a trei tinere și a unui preot  din perioada persecuțiilor romane, loc marcat de patru cruci de piatră, crescute din pământ, dintre care astăzi se mai păstrează doar două.

Cu toate că programul nu a inclus mai multe mănăstiri, cele trei locuri sfinte vizitate au oferit pelerinilor Parohiei „Sf. Gheorghe” Andronache prilejul de a se bucura că au ajuns acolo unde a predicat și a stat pentru  vreme primul apostol al Domnului sau că au vizitat locașuri de cult construite cu mult efort dar și cu multă evlavie de oameni credicioși și darnici. Acest pelerinaj a fost un nou plilej de apropiere între credincioșii parohiei, o ocazie bună de catehizare și de îmbogățire duhovnicească, bine venită, acum, în postul Nașterii Domnului.

Parohia Andronache – Pelerinaj la mănăstiri dâmbovițene și argeșene

Anul acesta a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi” pentru a sublinia o dată în plus vocația misionară a bisericii în ansamblul ei și a păstorilor și păstoriților ei în particular.

Pe lângă activitățile specifice propovăduirii cuvântului Evangheliei (sfinte slujbe, predici, cuvântări, cateheze etc.) pe care preoții Parohiei „Sf. Gheorghe” Andronache le săvărșesc cu diferite ocazii, aceștia au propus enoriașilor să participe la un pelerinaj la mai multe mănăstiri din jud. Dâmbovița și Argeș, pentru a arăta colaborarea dintre parohie și mănăstire și mai mult, pentru a crea un prilej deosebit în vederea unei activități misionare cât mai productive.

În acest scop, în data de 6 octombrie 2015, preoții Nicolae Dumitrașcu, parohul Parohiei „Sf. Gheorghe” Andronache și, Ioan Pantilimonescu, în colaborare cu Agentia Basilica a Patriarhiei Române, împreună cu un grup de 48 de enoriași au plecat dis de dimineață spre locașurile sfinte aflate în itinerariul pelerinajului. Prima mănăstire vizitată a fost Nucet (jud. Dâmbovița), ctitorită la anul 1501 de pârcălabul Gherghina împreună cu soția sa Neaga. După ce s-au închinat în biserică și au ascultat istoricul și îndemnurile maicii starețe, credincioșii au mers la „fântâna cu leac”, aflată la mică distanță de mănăstire.

Trecând prin vechea cetate de scaun a Țării Românești – Târgoviște, pelerinii s-au oprit la Mănăstirea Dealu, frumoasa ctitorie a lui Radu cel Mare dintre 1499-1501, a cărei pictură, realizată mai întâi de Dobromir din Târgoviște, a fost înlocuită, din cauze obiective, de o alta, executată cu măiestrie de arhim. Sofian Boghiu. Și aici, indicațiile ghidului, receptate cu interes de pelerini, au arătat importanța duhovnicească, artistică și culturală pe care această mănăstire a avut-o de-a lungul secolelor. Nu au fost ocolite nici muzeul și nici paraclisul mănăstirii.

La câțiva kilometri distanță se află o altă mănăstire cu renume în zonă, și anume, Viforâta, ctitorie de la 1530-1532 a lui Vlad Înecatul, restaurată întegral de Matei Basarab și repictată prin grija deosebită a Doamnei Marica Brâncoveanu. Aici, pelerinii au fost primiți cu mult drag de maica Ștefania care le-a împărtășit atât din istoricul locașului de cult cât și din învătăturile pioase primite, la rândul ei, de la monahii cu viață îmbunătățită.

Mergând în sus pe cursul râului Dâmbovița și, lăsând de o parte Mănăstirea Cetățuia, veche strajă duhovnicească a acestor locuri, pelerinii au ajuns la una dintre cele mai vechi mănăstiri rupestre din jud. Argeș, anume, Mănăstirea Nămăiești, ale cărei începuturi se pierd în negura istoriei. O mare bucurie au simțit credincioșii când s-au apropiat și s-au rugat cu credință sinceră icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adăpostită de secole în această vatră monahală.

Continuând călătoria pe drumul sinuos care leagă orașele Câmpulung și Curtea de Argeș, și admirând peisajul multicolor al începutului de toamnă, pelerinii parohiei Andronache au ajuns, în cele din urmă, la cea mai cunoscută mănăstire a Țării Românești – Curtea de Argeș. Admirând perfecțiunea arhitecturală și decorativă a ctitoriei Sf. Voieod Neagoe Basarab, aceștia s-au închinat și s-au rugat, mulțumind lui Dumnezeu că i-a învednicit să vadă sau să revadă o biserică atât de frumoasă. O bucurie duhovnicească la fel de însemnată au avut-o și la întâlnirea cu moștele Sf. Filofteia, adăpostite în paraclisul mănăstirii.

Pelerinajul s-a încheiat după căderea întunericului, când pelerinii s-au întors acasă, încărcați de o bucurie duhovnicească evident vizibilă pe fețele lor, mai liniștiți în gânduri, mai încrezători în năzuințele lor, mai aproape de Dumnezeu și unii de alții, dornici de repeta o astfel de experiență, spirituală și culturală de o potrivă, cât mai curând.